Pe bune?

384767_3267665705072_1488372337_n

Azi m-am gandit la cat de frumos reusim sa distrugem aproape tot ce ne iese in cale, cum aruncam apa cu tot cu copilul pe care tocmai l-am scaldat si cat de usor scapam din mana avutia pe care am primit-o la facerea acestui pamant care ne este casa si masa! Sunt uimita de incapacitatea noastra de a fi fermi si consecventi in a ne pastra cu seriozitate  ceea ce ne caracterizeaza ca neam.  Se straduiesc oamenii de cultura – cei adevarati – sa scoata la iveala filonul romanesc, sa-l reconstituie si sa-l tezaurizeze, in timp ce lepidopterele apar de niciunde, sa atinga cu balele lor spurcate tot ce este curat si real, tot ceea ce este al nostru de drept, din mosi stramosi. Vin cu prefabricate realizate in ateliere de manufactura subversive, incercand sa ne strice istoria, limba si traditiile, impunandu-ne retete si traiectorii care nu sunt autohtone.

Vin peste noi ca lacustele si proiecteaza harti mentale care nu au nimic in comun cu structura noastra. Suntem construiti altcumva si tot ce ni se aplica in mod brutal si silit se vede de la o posta ca nu functioneaza pentru ca e fals. Ne robotizam, devenim de la o zi la alta zombi electronici, dependenti de tot felul de lucruri, nesiguri, cu atacuri de panica care explodeaza, cu sinucideri si o rata mare de divorturi si decese, cu un fel de autism ireal, etc.

Copiii invata despre un trecut care nu mai are nici o incarcatura emotionala, eroica, autentica, despre personaje care nu ne reprezinta neamul romanesc si in general invata lucruri care le incarca mintea, obosindu-i si determinandu-i sa se indeparteze de tot ceea ce le-ar putea trezi sentimentul patriotic, dragostea de  tara, iubirea si respectul pentru limba romana. Se straduiesc profesori, invatatori si educatori care inca mai au dragoste sa se aplece asupra copiilor cu rabdare si buna creduinta, sa le trezeasca si sa le mentina aprinsa in suflete candela romanismului. Altii stau insa, cu mana intinsa dupa 30 de arginti, aplecati de sale, cu zambet meschin, dornici sa fie de asa zis folos,  primindu-si rasplata tradarii.

Uneori am senzatia ca abia cei care sunt departe de tara simt mai romaneste decat noi, cei care locuim in tara asta! Si mi-e rusine pentru neputinta mea de a ma opune din rasputeri tendintelor evident distrugatoare cu care este rontaita  Romania si pe dinauntru si pe dinafara !

Nu ma dau mare si tare dar daca sa iti iubesti tara, sa iti respecti neamul si sa iti adori limba materna inseamna nationalism, ei bine, atunci ma declar nationalista!

Daca este evidenta directia in care suntem fortati sa mergem fara voia noastra, atunci vreau sa intreb pe cine stie ca poate sa-mi raspunda:  chiar nu veti face nimic? Doar veti asista? Pe bune?


2 thoughts on “Pe bune?”

  1. ,,Vin cu prefabricate realizate in ateliere de manufactura subversive, incercand sa ne strice istoria, limba si traditiile, impunandu-ne retete si traiectorii care nu sunt autohtone.”

    Daca nu stii de unde vii? Cum stii unde te duci?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

A fi inspirat

Înscrieți-vă pentru oferte exclusive si acces instant la cele mai recente articole ale noastre.

Aceste informații vor fi NICIODATĂ partajate sau vândute unei terțe părți.