Lumea ca lumea!

Azi ma gandesc la o postare citita in urma cu cateva minute pe facebook. Un text lung, scris cu umilinta, durere, amaraciune.

L-am parcurs o data in viteza dar ceva m-a determinat sa ma intorc si sa-l citesc pe indelete. Un strigat de disperare. O rana care ustura. O femeie desteapta, culta, care are probleme de viata. Multora dintre noi li s-a intamplat ca minunata revolutie din ’89 sa le aduca susrprize neplacute.10987423_721517661303088_4074225260861889997_n

Ceea ce traieste acum aceasta femeie este un fel de matrice in care s-au tiparit mii de oameni din tara asta si nu numai. Are doi copii mici in ingrijire, nu are bani, nu are mancare. Are in schimb nenumarate nevoi. Cineva o va ajuta sa iasa la liman. Sunt sigura de asta.

Un lucru insa nu mi-a scapat: comentariile. Zeci de oameni si-au inscris sub postarea ei parerile. Am fost uimita sa vad cat de haini suntem la suflete. Cati dintre acesti oameni nu spun ca sunt pe o cale spirituala si ca apartin unui grup practicant de spiritualitate, mai ales crestina?

Pana la urma nici asta nu mai conteaza. Conteaza disperarea si strigatul dupa ajutor al unei mame care isi creste puii singura. Cum stam cu aplicarea in viata reala a unor vorbe mari: ajuta-ti aproapele!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

A fi inspirat

Înscrieți-vă pentru oferte exclusive si acces instant la cele mai recente articole ale noastre.

Aceste informații vor fi NICIODATĂ partajate sau vândute unei terțe părți.